Ce este adoptia?
Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptat si adoptator, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului. Dincolo de aceasta legatura de filiatie, adoptia este un proces extrem de complex care schimba definitiv viata unei familii si a unui copil.
Copiii adoptabili
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului este responsabila de protectia copiilor care nu pot fi ingrijiti in propriile familii si astfel beneficiaza de o masura de protectie speciala. Nu toti copiii sunt adoptabili, chiar daca in sistemul de protectie a copilului exista multi copii in grija asistentilor maternali profesionisti sau in centre rezidentiale. De cele mai multe ori lipsa resurselor materiale si financiare ii determina pe parintii biologici sa apeleze la aceste servicii suport oferite de directiile de asistenta sociala si protectia copilului, dar multi dintre copiii aflati in sistemul de protectie mentin legaturi cu familia lor.
Deci, copiii adoptabili sunt acei copii pentru care instanta de judecata a deschis procedura adoptiei interne, in urma esuarii demersurilor specialistilor directiei de a reintegra copilul in familia biologica sau extinsa si pe baza consimtamantului la adoptie exprimat de parintii biologici in instanta.
Cine poate adopta?
Un copil poate fi adoptat de o persoana sau familie care are domiciliu in Romania, este cu cel putin 18 ani mai mare decat copilul adoptabil (in situatii exceptionale diferenta de varsta poate fi mai mica, insa in nici un caz sub 16 ani), nu sunt decazuti din drepturile parintesti, nu au copii care beneficiaza de o masura de protectie speciala, nu au fost condamnati definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei, savarsite cu intentie, precum si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri, nu sufera de boli psihice si handicapuri mintale si indeplinesc garantii morale si materiale necesare asigurarii dezvoltarii depline si armonioase a copilului.
PROCEDURA LEGALA CE TREBUIE URMATA DE CATRE O PERSOANA/ FAMILIE PENTRU ADOPTIA INTERNA
In cazul adoptiei unui copil aflat in sistemul de protectie se parcurg urmatoarele etape:
Persoana/familia care doreste sa adopte, se adreseaza la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) in a carei raza teritoriala domiciliaza unul dintre adoptatori sau unui organism privat roman autorizat (OPA) pentru realizarea procedurii de informare prealabila si pentru demararea procesului de evaluare.
Impedimentele la adoptie
Nu pot adopta persoanele care:
- Au boli psihice sau handicap mintal;
- Au fost condamnate definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei, savarsita cu intentie, precum si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri nu poate adopta;
- Sunt decazute din drepturile parintesti sau au un copil care beneficiaza de o masura de protectie speciala;
- Interdictia de a adopta se aplica si persoanelor care doresc sa adopte singure, ai caror soti se gasesc in una dintre situatiile prevazute lit.a, b, sau c.
Dupa realizarea informarii prealabile, persoana/familia care doreste sa adopte depune la (DGASPC) in a carei raza teritoriala domiciliaza sau la un organism privat autorizat (OPA) cererea privind eliberarea atestatului pentru adoptie insotita de urmatoarele documente:
a.)copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de sedere pe termen lung sau, dupa caz, cartea de rezidenta permanenta;
b.)declaratie autentica pe propria raspundere cu privire la locuirea efectiva si continua pe teritoriul Romaniei in ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistand absente temporare care cumulat sa depaseasca 3 luni;
c.)copie, certificata de catre directie sau, dupa caz, de catre adoptator/familia adoptatoare, de pe certificatul de nastere;
d.)copie certificata de catre directie sau, dupa caz, de catre adoptator/familia adoptatoare de pe certificatul de casatorie sau hotararea de divort/certificatul de divort, daca este cazul;
e.)copie de pe titlul de proprietate sau alt document care sa ateste dreptul de folosinta a locuintei;
f.)certificatul de cazier judiciar;
g.)adeverinte de venit sau alte documente care atesta veniturile solicitantului/solicitantilor;
h.)certificat/adeverinta medical/medicala eliberat/eliberata de medicul de familie privind starea de sanatate si eventualele boli cronice, insotit/insotita de rezultatul evaluarii psihiatrice;
i.)declaratia sotului care nu se asociaza la cererea de adoptie, cu indicarea expresa a motivelor neasocierii, dupa caz;
j.) declaratie autentica pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul/solicitantii nu este/sunt decazut/decazuti din drepturile parintesti, precum si referitor la faptul ca nu are/au copil/copii in sistemul de protectie speciala;
k.)certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieste solicitantul;
l.)certificat/adeverinta medicala eliberat/eliberata de medicul de familie privind starea de sanatate a celorlalte persoane cu care locuieste solicitantul, cu mentionarea eventualelor boli cronice, insotit/insotita de rezultatul evaluarii psihiatrice.
Documentele prevazute la lit. f), h), j) si l) se solicita si pentru sotul adoptatorului, in situatia in care acesta nu se asociaza la cererea de adoptie
DGASPC/OPA evalueaza garantiile morale si conditiile materiale ale persoanei/familiei care doreste sa adopte si asigura acestora serviciile de pregatire/consiliere necesare pentru a-si asuma in cunostinta de cauza si in mod corespunzator rolul de parinte. Etapa de evaluare (sociala si psihologica) si pregatire (cursuri de pregatire) pentru asumarea in cunostinta de cauza a rolului de parinte, are o durata de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de atestare; etapa de evaluare sociala consta in realizarea unui numar de minimum 6 intalniri cu asistentul social, evaluarea psihologica presupune un numar de minimum 4 intalniri de evaluare/consiliere realizate de catre psiholog, iar pregatirea adoptatorilor are o durata de minimum 12 ore distribuite in 3 sesiuni individuale/de grup.
Sunt exceptate de la parcurgerea etapei de pregatire persoanele/ familiile care au detinut atestat pentru adoptie a carui valabilitate a incetat sau persoanele/familiile care doresc sa adopte copiii pe care ii au in plasament de cel putin un an.
Persoana/familia care doreste sa adopte beneficiaza de timp liber acordat de angajator, fara diminuarea drepturilor salariale, pentru realizarea evaluarii si pentru parcurgerea etapei de potrivire practica in limita a maximum 40 ore pe an.
Dupa ce obtine atestatul de persoana apta sa adopte, persoana/familia urmeaza sa fie inscrisa in Registrul National pentru Adoptii (R.N.A) alaturi de celelalte persoane/familii atestate din Romania.
Este realizata de catre DGASPC-ul de la domiciliul adoptatorilor si presupune identificarea si selectarea din R.N.A. a persoanei/familiei atestate in vederea adoptiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului.
Pentru fiecare copil adoptabil se genereaza in timp real lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, care raspund nevoilor si caracteristicilor copilului.
Criteriile de potrivire luate in considerare pentru includerea unui adoptator in lista unui copil sunt:
- a) varsta copilului;
- b) sexul copilului;
- c) numarul de copii pe care familia ii poate ingriji;
- d) starea de sanatate si nivelul de dezvoltare al copilului.
Se acorda prioritate la includerea in lista urmatoarelor persoane atestate:
- a) rudele copilului pana la gradul al patrulea inclusiv;
- b) persoana/familia alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie o perioada de minimum 6 luni;
- c) persoanele/familiile care au adoptat frati ai copilului sau se afla in procedura de adoptie cu un frate al acestuia.
In cadrul etapei de potrivire practica, se realizeaza intalniri intre copilul adoptabil si persoana/familia atestata (adoptator).
Prima etapa a potrivirii practice consta in informarea prealabila a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile si caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz considera ca adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectiva este potrivit/potrivita pentru acel copil, prezentandu-i-se si fotografii recente ale copilului.
Daca persoana/familia adoptatoare refuza continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemneaza si se motiveaza in scris.
Daca adoptatorul/familia adoptatoare accepta continuarea potrivirii practice, stabileste impreuna cu responsabilul de caz al acestuia/acesteia si cu cel al copilului, de comun acord, data primei intalniri cu copilul.
Intalnirile au drept scop realizarea treptata a acomodarii cu adoptatorul/familia adoptatoare si pot fi realizate atat in mediul de viata al copilului, cat si in afara acestuia. Numarul intalnirilor necesare pentru constatarea compatibilitatii dintre copil si adoptator/familia adoptatoare se stabileste de catre cei 2 responsabili de caz (cel al copilului si cel al familiei), in functie de particularitatile si evolutia cazului. Numarul minim al intalnirilor este de 4.
Procedura de potrivire inceteaza daca pe parcursul potrivirii practice specialistii constata ca nu se realizeaza acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, familia/persoana urmand sa astepte in continuare pana ce va fi inclusa intr-un alt proces de potrivire practica, cu un alt copil adoptabil.
La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului si cel al adoptatorului/familiei adoptatoare intocmesc raportul de potrivire si, constatand ca s-a realizat acomodarea copilului cu familia adoptatoare, DGASPC sesizeaza instanta judecatoreasca pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei.
O situatie particulara este constituita de cazurile copiilor greu adoptabili (acei copii pentru care intr-o perioada de 9 luni de la declararea adoptabilitatii nu s-a reusit identificarea unei familii potrivite sau, chiar daca aceasta a fost identificata, nu s-au putut urma pasii care sa conduca la finalizarea adoptiei).
Pentru acesti copii a fost creata in R.N.A. o sectiune speciala care contine profilul celor aflati in aceasta situatie. Profilul unui copil greu adoptabil consta intr-o prezentare succinta a abilitatilor, preferintelor, nevoilor si trasaturilor de personalitate care caracterizeaza copilul in cauza, fiind insotit de o fotografie a acestuia sau de o imagine reprezentativa ce poate fi aleasa chiar de copil. De asemenea, pot fi incarcate si mesaje vocale sau imagini video cu activitati ale copilului. In cazul fratilor ce urmeaza a fi adoptati impreuna, profilul este comun.
Adoptatorii au posibilitatea de a accesa de la nivelul DGASPC-ului de la domiciliul profilul copiilor greu adoptabili si, in situatia in care sunt interesati de adoptia unui copil din cadrul profilului pot notifica acest aspect Directiei. In termen de maximum 7 zile de la notificare adoptatorul va primi informatiile complete cu privire la copil si poate initia procedura de potrivire practica.
Incredintarea copilului in vederea adoptiei la persoana/familia atestata
- Este o masura care se dispune de catre instanta judecatoreasca de la domiciliul copilului si consta in incredintarea acestuia la adoptatori (la domiciliul lor) pentru o perioada de minim 3 luni.
- In perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei se monitorizeaza evolutia copilului si relatiile dintre acesta si adoptator prin vizite bilunare la domiciliul copilului ale reprezentantilor DGASPC. Daca in aceasta perioada se constata neadaptarea copilului, se poate propune instantei judecatoresti prelungirea incredintarii sau revocarea acesteia.
- Pe perioada incredintarii in vedera adoptiei copilul si adoptatorii beneficiaza de servicii de sprijin (informare si consiliere/ organizare de cursuri pentru dezvoltarea de abilitati parentale/ grupuri de suport).
- In vederea facilitarii acomodarii copilului in noul mediu de viata si stimularii dezvoltarii unei relatii de atasament intre copil si viitorii sai parinti, dupa punerea in executare a hotararii de incredintare in vederea adoptiei a copilului este acordat concediul de acomodare. De acest concediu cu o durata de maximum 1 an de zile beneficiaza adoptatorul/unul dintre sotii familiei adoptatoare care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit si care in perioada concediului va primi si o indemnizatie in un cuantum de 3,4 ISR (indicator social de referinta).
- La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei, cand se constata adaptarea copilului la noul mediu de viata, DGASPC intocmeste un raport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori, ce urmeaza a fi comunicat instantei judecatoresti care solutioneaza cererea de incuviintare a adoptiei.
Incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara in cazul in care copilul adoptabil urmeaza a fi adoptat de catre tutorele sau, ori de catre persoana/familia la care se afla in plasament de cel putin 6 luni.
Incuviintarea adoptiei
– Aceasta etapa se deruleaza tot in fata instantei judecatoresti dupa trecerea termenului stabilit pentru perioada de incredintare in vederea adoptiei. Actiunea este scutita de taxa de timbru.
– Cererea de incuviintare a adoptiei va fi introdusa fie de catre adoptator sau familia adoptatoare, fie de catre directia de la domiciliul acestora la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei sau, dupa caz, la implinirea termenelor prevazute pentru adoptia copilului aflat in urmatoarele situatii:
- copilul pentru care a fost deschisa procedura adoptiei si care se afla in plasament la unul dintre sotii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel putin 6 luni;
- pentru adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel putin 6 luni de la data instituirii tutelei
– Cererea de incuviintare a adoptiei este insotita de urmatoarele acte, dupa caz:
- certificatul de nastere al copilului, in copie legalizata
- certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de catre unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica
- raportul de consiliere a copilului care a implinit varsta de 10 ani, in vederea exprimarii consimtamantului
- atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare
- hotararea judecatoreasca definitiva de incredintare in vederea adoptiei
- certificatele de nastere ale adoptatorului sau ale sotului si sotiei din familia adoptatoare, in copie legalizata
- certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, in copie legalizata
- cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei adoptatoare
- certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista caruia este inscris
- hotararea judecatoreasca definitiva de deschidere a procedurii adoptiei copilului
- declaratia notariala pe propria raspundere, prevazuta la art. 6 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei (r3).
– La momentul incuviintarii, adoptatorii isi exprima in fata instantei judecatoresti consimtamantul la adoptia copilului.
– Termenul in care se poate formula apel impotriva sentintei de incuviintare a adoptiei a fost redus de la 30 la 10 zile.
– In cazul adoptiei copilului de catre o familie adoptatoare (atat in cazul adoptiei interne cat si in cazul adoptiei internationale), unul dintre soti poate sa dea mandat incheiat in forma autentica celuilalt sot sa il reprezinte in fata instantei judecatoresti pentru exprimarea consimtamantului. In cazul adoptiei internationale, mandatul esteprezentat instantei judecatoresti insotit de traducerea autorizata in limba romana daca acesta a fost incheiat intr-o limba straina.
– Dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti privind incuviintarea adoptiei, adoptatorul dobandeste drepturi si obligatii parintesti intocmai ca si fata de un copil biologic si inceteaza definitiv rudenia copilului fata de parintii sai firesti; se emite un nou cetificat de nastere pentru copil (in care adoptatorii sunt inregistrati la rubrica “parinti”).
– Adoptatorii sunt obligati sa informeze gradual copilul ca este adoptat, incepand de la varste cat mai mici, cu sprijinul specialistilor din cadrul compartimentului de adoptii si postadoptii al directiei.
Monitorizarea postadoptie reprezinta etapa ulterioara incuviintarii adoptiei prin care se urmareste evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta si parintii adoptatori in vederea integrarii depline a copilului in familia adoptatoare si identificarii precoce a eventualelor dificultati ce pot sa apara in aceasta perioada.
Monitorizarea postadoptie se realizeaza de catre DGASPC de la domiciliul copilului, care are obligatia intocmirii unor rapoarte trimestriale (si efectuarea de vizite la domiciliul copilului) pe o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei.
In perioada de monitorizare postadoptie, adoptatorii au obligatia de a colabora cu directia pentru a inlesni realizarea rapoartelor trimestriale si de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificarile intervenite in structura familiei.
Atat in perioada de monitorizare postadoptie cat si ulterior, adoptatorii si adoptatul pot participa la activitati post adoptie.
Activitatile postadoptie se realizeaza planificat si vizeaza acordarea de suport si asistenta de specialitate adoptatului si adoptatorilor, care sa raspunda nevoilor identificate in timpul perioadei de monitorizare postadoptie sau semnalate direct de catre cei adoptati ori de catre persoana/familia adoptatoare.
Obligatia realizarii activitatilor postadoptie revine directiei de la domiciliul solicitantului (solicitant fiind familia/persoana adoptatoare sau adoptatul). Aceste activitati pot fi realizate si de catre organisme private, precum si de catre cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale de asistenta sociala si/sau de psihologie, care au incheiat conventii cu ANPDCA.
Activitatile postadoptie pot consta in:
- a) informare si consiliere pentru copii si parinti;
- b) organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacitatilor parentale;
- c) constituirea de grupuri de suport pentru copii si parinti;
- d) sprijinirea adoptatorilor in vederea informarii copilului cu privire la adoptia sa.
Pe perioada monitorizarii postadoptie, participarea la activitatile post adoptie este obligatorie pentru adoptatori daca rapoartele intocmite pe aceasta perioada consemneaza o propunere motivata in acest sens. O astfel de propunere poate fi formulata in situatiile in care se apreciaza ca exista riscul compromiterii relatiei dintre parinti si copilul/copiii adoptati ori ar putea determina, in timp, esecul adoptiei.
In situatia in care adoptatorii, in mod nejustificat, refuza sa dea curs propunerii de a participa la activitati post adoptie sau refuza sa informeze copilul cu privire la adoptia sa, responsabilul de caz poate propune prelungirea perioadei de monitorizare postadoptie peste termenul minim de 2 ani.
Nu este necesara realizarea monitorizarii postadoptie in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau firesc sau adoptiv si nici in cazul adoptiei copilului de catre tutore sau rude.
In cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc/adoptiv:
- Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa direct de catre adoptator sau familia adoptatoare, in situatia adoptiei persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu, si, in cazul adoptiei copilului, de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.
- Este obligatoriu ca adoptatorul sa aiba capacitate deplina de exercitiu, sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat adoptatul si sa nu se afle in vreuna dintre situatiile ce reprezinta impedimente la adoptie.
- Sotul care doreste sa adopte copilul celuilalt sot sesizeaza in mod direct instanta judecatoreasca cu actiune privind incuviintarea adoptiei.
- Partile la acest proces sunt adoptatorul in contradictoriu cu parintii firesti ai adoptatului. Actiunea este scutita de taxa de timbru.
- Pentru incuviintarea adoptiei este necesar ca ambii parinti biologici sa consimta in fata instantei judecatoresti la adoptia copilului.
- Inainte de exprimarea consimtamantului la instanta, parintii biologici trebuie sa se adreseze la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului in a carei raza teritoriala domiciliaza pentru a fi consiliati cu privire la efectele adoptiei si pentru a obtine raportul de consiliere.
Documentele ce trebuie depuse odata cu cererea de incuviintare a adoptiei sunt:
- raportul/rapoartele de consiliere si informare ale parintilor biologici
- certificatul de nastere al copilului, in copie
- certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de catre unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica
- certificatul de nastere al adoptatorului, in copie
- raportul de consiliere a copilului care a implinit varsta de 10 ani, in vederea exprimarii consimtamantului
- certificatul de casatorie al adoptatorului, in copie
- cazierul judiciar al adoptatorului
- certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista caruia este inscris.
- documentul care consemneaza rezultatul expertizei pentru confirmarea filiatiei fata de tata, realizata prin metoda serologica ADN, in cazul adoptiei copilului de catre sotia parintelui firesc atunci cand copilul a fost recunoscut de tata pe cale administrativa, precum si in cazul in care paternitatea copilului a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca prin care s-a luat act de recunoasterea de catre tata sau care consfinteste invoiala partilor, fara a se fi cercetat temeinicia cererii;
Pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc/ adoptiv nu este necesara obtinerea atestatului de persoana/ familie apta sa adopte, a statutului de copil adoptabil, incredintarea in vederea adoptiei si nici monitorizarea post adoptie.
In cazul adoptiei unei persoane majore
- Este obligatoriu ca adoptatorul sa aiba capacitate deplina de exercitiu, sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat adoptatul si sa nu se afle in vreuna dintre situatiile ce reprezinta impedimente la adoptie.
- Persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul minoritatii sale. Dovada de “crestere in timpul minoritatii” se realizeaza in fata instantei de judecata, cu orice mijloace de proba (inscrisuri, martori, etc)
- Partile la proces sunt adoptatorul si adoptatul care isi exprima consimtamintele la adoptie in fata instantei de judecata.
- Nu este necesar consimtamantul parintilor firesti ai adoptatului.
- Sesizarea instantei judecatoresti pentru incuviintarea adoptiei majorului se realizeaza direct de catre persoana/familia adoptatoare, fara ca legea sa prevada efectuarea vreunei proceduri administrative prealabile.
Informatii suplimentare
Cei interesati se pot adresa Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Buzau, cu sediul in Buzau, Strada Bistritei nr. 41, Compartiment Adoptii, telefon 0238/711052, int. 204.
Lista acte normative incidente in adoptie
- Legea nr. 273/2004, republicata 2016, privind procedura adoptiei;
- G. nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura
- Codul Familiei, actualizat 2009
- Noul Cod Civil, Capitolul III – Adoptia
Cerere evaluare in vederea eliberarii atestatului de familie/persoana apta sa adopte –click aici